TV Găgăuzia și GRT FM sunt parte a Instituţiei Publice Compania Publică Găgăuziya Radio Televizionu (GRT).

În anul 2000, cu sprijinul financiar și tehnic al Organizației Internaționale TİKA în Moldova, a fost deschisă o asociație de radio, iar ulterior, radioul și televiziunea au fuzionat într-o singură structură media - Compania de Stat „Teleradio Găgăuzia”. Compania a existat în acest statut timp de 7 ani, iar apoi a fost transformată într-una publică în conformitate cu „Legea Radioului și Televiziunii” adoptată în 2007 de Adunarea Populară a Găgăuziei. Într-un raport de monitorizare a procesului de aplicare a Codul audiovizualului, zece asociaţii din domeniul mass-mediei și a drepturilor omului susţineau că procesul de lichidare a Companiei de Stat „Teleradio-Găgăuzia” și de creare a Instituției Publice Regionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Găgăuzia” s-a desfășurat în condiţii de netransparenţă, de lipsă de cooperare cu societatea civilă, cu derogări de la prevederile Codului audiovizualului, cu numeroase abuzuri și încălcări. Printre cele mai grave, în opinia experţilor, este faptul că Teleradio Găgăuzia a fost lichidată, iar apoi transformată în radiodifuzor public şi faptul că membrii Consiliului de Observatori ai Companiei au fost aleşi într-un mod netransparent şi cu încălcări ale legislaţiei.

Experții locali mai subliniau că Legea adoptată în 2007 era paralelă cu Codul Audiovizualului de la Chișinău și a creat riscul ca, în cazul absenței sinergiilor în reforma legislației locale și naționale în domeniul audiovizualului, ar putea apărea contradicții între cele două. Totodată, faptul că Adunarea Populară a Găgăuziei și-a alocat împuterniciri de formare a Consiliului de Observatori al GRT a avut un impact negativ asupra activității Companiei. Conducerea Adunării Populare a intervenit de mai multe ori în conducerea companiei, dizolvând în repetate rânduri Consiliul de Observatori, ceea ce a provocat o criza de conducere a GRT, începând cu anul 2008.

În martie 2016, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o nouă Lege „Cu privire la Televiziunea și Radiodifuziunea”, în conformitate cu prevederile căreia funcționează astăzi compania publică „Gagauziya Radio Televizionu”, radiodifuzorul public în Unitatea Teritorială Autonomă Gagauz Yeri. Mai multe organizații non-guvernamentale au tras un semn de alarmă atunci, menționând că proiectul de lege ar încălcă legislaţia naţională şi ar genera limitarea libertăţii de exprimare în regiune. La fel, proiectul de lege ar conţine foarte multe contradicţii şi ar reclădi Compania Publică pe principii absolut contrare spiritului public al unui radiodifuzor.

Experții de la Asociația Obștească Piligrim-Demo notau în 2016 că prin adoptarea Legii locale a audiovizualului, Consiliului de Observatori al GRT i-au fost transferate practic toate competențele de management ale companiei, încălcându-se astfel echilibrul de putere între conducere și Consiliul de Observatori a companiei, iar Adunarea Populară a Găgăuziei a obținut dreptul de a scoate din funcție membrii Consiliului fără nici o explicație, astfel fiind subminată independența Companiei GRT. 

Potrivit acestei legi, organul de conducere al Companiei este Consiliul de Observatori, care este superior în raport cu GRT. Consiliul de Observatori este un organism autonom independent, reprezentant al societății din Găgăuzia, care exercită supraveghere și control asupra activităților Companiei. Consiliul are nouă membri, desemnați de Adunarea Populară a Găgăuziei, pentru un mandat unic de patru ani. Aceștia sunt reprezentanți ai societății civile din Găgăuzia, specializați în diferite domenii de activitate.

Consiliul aprobă statutul Companiei GRT, regulamentul de funcționare și organizare a acesteia, elaborează strategia menită să păstreze identitatea etnică, istorico-culturală și lingvistică a poporului găgăuz, publică rapoarte de evaluare a Companiei, la propunerea directorului executiv al Companiei, numește și eliberează din funcție adjuncții acestuia - redactorul-șef de la televiziune și redactorul-șef de la radio. De asemenea, Consiliul organizează concursul pentru funcția de director general al companiei.

Compania este condusă de un director executiv, numit de Consiliul de Observatori în urma organizării unui concurs. Directorul executiv este desemnat pentru un mandat de 4 ani. Funcţionarea furnizorului public găgăuz de servicii media este asigurată de către directorul executiv și adjuncții acestuia. Aceștia elaborează proiectul de buget, iar Consiliul de Observatori îl aprobă, după care documentul este trimis spre examinare Comitetului executiv al Găgăuziei, iar ulterior, Adunării Populare a Găgăuziei pentru adoptare.

La distanța de opt ani de la adoptare, experții constatau că Legea adoptată în martie 2016 nu are o structură integrală și coerentă din punct de vedere logic. Între altele, într-un studiu din iunie 2024 se menționa că legea nu reglementează conceptul de propagandă și dezinformare. Una dintre cele mai mari deficiențe ale acestei legi este însă reglementarea activităților GRT: atribuțiile consiliului de supraveghere în mod evident limitează independența editorială a radiodifuzorului public. Aceste neconcordanțe creează, de asemenea, premise pentru o influență semnificativă din partea factorilor politici asupra instituțiilor media publice. Unul dintre cele mai sugestive exemple este înlocuirea, în martie 2022, a conducerii GRT cu persoane apropiate politicienilor aflați la putere, or director executiv al GRT a devenit Vasile Dermenji, despre care presa a scris că este avocat într-o organizație asociată cu oligarhul fugar Ilan Șor. Noua conducere a promovat narațiuni pro-ruse și a discreditat integrarea europeană a Republicii Moldova. După un audit al fluxurilor financiare ale televiziunii și radioului public găgăuz, Consiliul pentru Promovarea Proiectelor Investiționale de Importanță Națională a precizat că a identificat la directorul GRT o tranzacție nejustificată de ordinul sutelor de mii de lei. Anterior, mai mulți deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei au condamnat acțiunile șefului Consiliului de Observatori al companiei GRT, Mihail Vlah, pentru sprijinirea fostului partid Șor. El a fost acuzat că servește interesele de partid și că a introdus cenzura la televiziune. Despre aservirea conducerii GRT noii puteri instalate în Găgăuzia și promovarea de către GRT a narațiunilor propagandistice ale Moscovei a vorbit și fosta directoare GRT, Ecaterina Jekova.

Legea din 2016 a fost completată în 2024 cu un amendament, potrivit căruia, a fost creată o nouă procedură de licențiere a activității posturilor TV și de radio din regiune, care constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTAG, contra cost, a unei autorizații numite Izin. Respectiva inovație legislativă presupune eludarea mecanismului de obținere a licenței de emisie din partea Consiliului Audiovizualului (CA) – unica autoritate care poate decide asupra oferirii unui furnizor de servicii media, aflat în jurisdicția Republicii Moldova, a dreptului de a difuza un anumit serviciu media audiovizual liniar.

Amendamentele aprobate de organul legislativ al UTAG conțin și o serie de intervenții neavenite și juridic inconsecvente pe mecanismele de funcționare a furnizorului public de servicii media audiovizuale GRT. Între acestea este și crearea unei proceduri de evaluare anuală a activității angajaților de către o „comisie specială”, în componența căreia ar urma să fie și un membru din organul legislativ local și care prezintă un potențial major de subminare a independenței furnizorului public, reclamau ONG-urile de media.

În ultimii ani, GRT a fost sancționată de mai multe ori de Consiliul Audiovizualului, în special pentru răspândirea dezinformării. Totodată, ONG-urile de media și-au exprimat în ultimul an constant îngrijorarea cu privire la derapajele deontologice din cadrul companiei GRT, condamnând elementele de cenzură.