De ce?

TV: 25.77%
Primii 4 jucători de pe piața TV ating o cotă de audiență de 25,77% în Moldova, ceea ce indică un risc mediu de concentrare. Aceștia sunt:

Familia Stețco (Cinema 1 și 7TV) cu o cotă de audiență de 10,53%, Dan Pascari (One TV și Star TV) cu o cotă de audiență de 5,83%, Renata Kellnerova (PRO TV) cu o cotă de audiență de 4,79% și Teleradio-Moldova (Moldova 1 și Moldova 2) cu o cotă de audiență de 4,62%. Cotele de audiență au fost calculate pe baza datelor furnizate de TV MR MLD, reprezentant Nielsen în Moldova, pentru prima jumătate a anului 2024. Cotele de audiență nu au fost disponibile pentru TVR Moldova și TV Gagauzia.

Presă scrisă: 72,77%
În acest studiu au fost monitorizate doar 6 publicații print și, din cauza absenței datelor privind cititorii, au fost utilizate cifrele de circulație de la Camera Națională a Cărții pentru selectarea publicațiilor din presa scrisă. Datele despre abonamente pentru 2023 și jumătate din 2024 (ianuarie-iunie) au fost furnizate de Poșta Moldovei. În 2024, cel mai mare număr de abonați l-au avut Ziarul de Gardă (364 832 - 29,58%), KP în Moldova (211 990 - 17,19%), Observatorul de Nord (148 923 - 12,07%) și Unghiul (108 567 - 8,80%). Cumulativ, acești 4 jucători de top însumează 72,77% din abonați în prima jumătate a anului 2024. Aceste date, când sunt utilizate ca proxy pentru cota de audiență, ar indica un risc ridicat de concentrare a audienței pe piața presei scrise din R. Moldova.

Radio: 37%
Cotele de audiență pentru Radio au fost furnizate de Xplane 'Consumer Target Index 2024 - valul de primăvară', care este rezultatul unui sondaj realizat în rândul populației urbane a Republicii Moldova cu vârste cuprinse între 12 și 65 ani.

Primii 4 jucători de pe piața radio ating o cotă de audiență de 37% în Moldova, ceea ce indică un risc mediu de concentrare. Aceștia sunt:

Familia Lozovan cu 15,90% din cota de audiență pe care o ating prin cele trei posturi de radio: Hit FM, Radio Roks și Radio Relax;
Ceslav Ciuhrii cu 8,10% din cota de audiență pe care o atinge prin Radio Noroc;
Familia Guțum cu 7,20% din cota de audiență pe care o ating prin posturile de radio Evropa Plus, Radio 21 și Radio.MD;
Familia Kiriakou cu 5,80% din cote pe care le ating prin Kiss FM.

ONLINE: Necunoscut
Cercetarea a examinat 17 platforme media de știri online, selectate în principal pe baza datelor Gemius Audience. Cu toate acestea, calculele precise ale cotei de audiență s-au confruntat cu două obstacole principale: site-uri de știri proeminente, precum Jurnal.md, nu participă în sistemul Gemius, făcând datele despre audiența lor, nedisponibile; și includerea unor site-uri de știri regionale precum gagauzinfo.md și gagauznews.com care nu au metrici de măsurare a audienței, ceea ce face dificilă evaluarea cu precizie a acoperirii și impactului acestora. Din cauza imposibilității calculării datelor exacte, nivelul de concentrare al media online nu a fost stabilit.

Aceste limitări evidențiază un decalaj semnificativ în datele disponibile privind peisajul media online din Moldova. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece media online câștigă o influență din ce în ce mai mare asupra procesului de formare a opiniei publice. Fără măsurători clare și cuprinzătoare ale audienței pentru piața media online, există un risc mare pentru pluralismul mass-media în Moldova, deoarece dimensiunea reală și impactul platformelor individuale rămân neclare.

Lipsa datelor de încredere privind audiența surselor principale de știri online, combinată cu importanța tot mai mare a mass-media online în discursul public prezintă o provocare semnificativă în evaluarea nivelului de concentrare a mass-media și a diversității vocilor în spațiul informațional al Republicii Moldova. Remedierea acestor lacune ar trebui să fie o prioritate pentru a asigura o media mai transparentă și mai pluralistă.

Scor: 2+2+3/3=2,33

De ce?

Datele financiare, veniturile, profitul operațional și cotele de publicitate ale companiilor active în radiodifuziune și televiziune au fost obținute de la Consiliul Audiovizualului. Unele companii au furnizat aceste date ca răspuns la solicitările de informații ale MOM. Datele financiare sunt pentru 2023, aceste date au fost disponibile doar sporadic pentru media online, prin urmare concentrarea pieței în online nu este posibil de calculat.

TV: 73,52%

Piața de televiziune din Moldova pare să aibă un risc ridicat de concentrare, cu cota de piață a primilor 4 jucători ajungând la 73,52%.

Radiodifuzorul Public Teleradio Moldova singur are o cotă de piață de aproape 42%. Cu toate acestea, calculele bazate pe radiodifuzorii privați indică, de asemenea, un risc ridicat de concentrare, primii 4 atingând o cotă de piață de 74,18%. Aceștia sunt Renata Kellnerova cu PROTV (21,49%), Jurnal Trust Media cu Jurnal TV (21,19%), Media Alternativa cu TV8 (20,05%) și Familia Stețco cu Cinema 1 și 7TV (11,45%).

Radio

Piața radio din R. Moldova arată un risc ridicat de concentrare, primii 4 jucători atingând o cotă de piață de 53,5%. Pe piața radio privată, fără radiodifuzorii care operează posturi de televiziune (adică Noroc Media și Vocea Media, care au fost eliminate), primii 4 jucători sunt:
Familia Lozovan, care prin posturile sale de radio Hit FM, Radio Relax și Radio Roks atinge o cotă de piață de 19,36%;
Frații Kiriakou prin Kiss FM au atins o cotă de piață de 14,94%;
Jurnal Trust Media ocupă locul al treilea cu o cotă de piață de 10,92% a Jurnal FM;
Maria Covalenco prin Radio Plai atinge o cotă de piață de 8,27%.

Acest calcul nu include radiodifuzorii care operează posturi de televiziune. Veniturile Noroc Media și Vocea Media nu fac distincție între radio și televiziune. În mod similar, veniturile radiodifuzorilor publici au fost eliminate din ecuație, deoarece nu furnizează date specifice despre veniturile instituțiilor, cu excepția Radio Chișinău, operat de Pajura Albă SRL.

Print: 70,41%

Datele pieței presei scrise se bazează pe doar 6 companii monitorizate în baza de date MOM. Veniturile pentru întreaga piață nu sunt disponibile public. Primii 2 jucători din print ating o cotă de piață de 70,41%, ceea ce indică un risc ridicat de concentrare. Aceștia sunt Ziarul de Gardă (Alina Radu și Aneta Grosu) cu o cotă de piață de 56,54% și Observatorul de Nord (Elena Cobăsneanu) cu o cotă de piață de 13,86%.

DE CE?

Principala lege care reglementează proprietatea media în Moldova este Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), care se aplică specific furnizorilor de servicii media audiovizuale (posturi TV și radio).

CSMA conține mai multe prevederi care vizează prevenirea monopolurilor media și asigurarea pluralismului:

• Un singur proprietar beneficiar poate deține maximum 2 posturi TV și/sau 2 posturi radio.
• Orice persoană care deține mai mult de 50% dintr-un titular de licență de emisie nu poate deține mai mult de 20% dintr-un alt titular de licență de emisie.
• Partidelor politice, sindicatelor și grupurilor religioase le este interzis să dețină cote-părți în societățile titulare de licențe de emisie.
• Există un plafon de 25% pentru cota de audiență - o persoană este considerată că are o poziție dominantă în formarea opiniei publice dacă cota sa ponderată de audiență depășește 25% din piața semnificativă.

Cu toate acestea, legislația nu conține reglementări specifice pentru presa scrisă și online pentru a asigura transparența proprietății și a preveni concentrarea. Au existat unele modificări recente ale CSMA, cum ar fi reducerea pragului de audiență pentru dominanță de la 35% la 25% și împuternicirea Consiliului Audiovizualului să suspende licențele în cazul insuccesului de remediere a situațiilor dominante. Legislația nu abordează integrarea verticală sau proprietatea încrucișată între diferite sectoare media (de exemplu, un singur proprietar care controlează televiziune, presă scrisă și online).

În timp ce Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței au unele puteri de supraveghere, independența lor a fost pusă sub semnul întrebării din cauza modificărilor legislative recente care au crescut controlul politic asupra acestor organisme.

Legislația media din Moldova conține unele praguri și limite specifice pentru a preveni concentrarea orizontală în sectorul audiovizual, dar rămân lacune semnificative, în special pentru presa scrisă și online, precum și îngrijorări legate de independența autorităților de reglementare. Prin urmare, riscul pentru pluralismul media în domeniul măsurilor de reglementare pentru prevenirea concentrării proprietății media (orizontală) este evaluat ca mediu.

10,5 din 20 = 52%

De ce?

Baza de date MOM cuprinde 44 de instituții media controlate de 33 de companii, dintre care trei sunt radiodifuzori publici, inclusiv Radiodifuzorul Public Român și radiodifuzorul public regional al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. TOP 8 companii au o cotă de piață de 84,13%, ceea ce indică un risc ridicat de concentrare. Primele 8 sunt active pe piețele Online, TV și Radio, nicio companie din Top 8 nedeținând media tipărită.

Veniturile a trei companii nu au fost disponibile. Acestea sunt: Interact Media SRL, AO PILIGRIM-DEMO și AO „Centrul comunitar anticriză". Aceste companii nu au răspuns la solicitările de informații MOM.

De Ce?

Cadrul legal principal care reglementează proprietatea media în R. Moldova este Codul Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA), care se aplică în mod specific furnizorilor de servicii media audiovizuale, acoperind posturile de televiziune și radio. CSMA conține mai multe prevederi care vizează prevenirea nivelurilor ridicate de concentrare orizontală în sectorul audiovizual, cum ar fi limitele privind numărul maxim de licențe pe care le poate deține un singur proprietar beneficiar și restricțiile privind proprietatea încrucișată între deținătorii de licențe de emisie.

Cu toate acestea, legislația nu abordează problema integrării verticale sau a proprietății încrucișate între diferite sectoare media, cum ar fi o singură entitate care controlează atât televiziune, presă scrisă, cât și platforme media online. Aceasta reprezintă o lacună semnificativă în cadrul de reglementare, deoarece convergența și integrarea în creștere a diferitelor platforme media mărește riscul unei concentrări excesive a proprietății și influenței media.

În timp ce legislația Moldovei conține unele măsuri de protecție specifice sectorului și bazate pe concurență împotriva gradelor ridicate de proprietate încrucișată în sfera media audiovizuală, aceste măsuri nu reușesc să ofere un sistem de reglementare cuprinzător pentru a preveni controlul media concentrat în toate tipurile de media, inclusiv în cele tipărite și online.

Mai mult, au fost exprimate îngrijorări cu privire la independența și eficacitatea autorităților de reglementare însărcinate cu supravegherea proprietății media, cum ar fi Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței. Utilizarea măsurilor extraordinare, cum ar fi suspendarea licențelor de emisie de către Comisia pentru Situații Excepționale (dizolvată la sfârșitul anului 2023), a fost de asemenea criticată pentru că a ocolit cadrul de reglementare stabilit și a subminat principiile transparenței și ale procesului echitabil.

Per ansamblu, aranjamentele legale și instituționale actuale din R. Moldova nu par să ofere garanții suficiente și eficiente împotriva riscului unor grade ridicate de concentrare a proprietății cross-media.

4 din 8 = 50%

De Ce?

Structurile de proprietate ale tuturor entităților juridice înregistrate în Moldova sunt disponibile pe Portalul Guvernamental de Date, în plus, informații despre media audiovizuală pot fi găsite pe site-ul Consiliului Audiovizualului din țară.

Eșantionul MOM cuprinde 44 de instituții media, 33 de companii media și 43 de proprietari individuali. Pe lângă cercetarea documentară, MOM a contactat instituțiile media pentru a le invita să participe proactiv la proiect; pe baza răspunsului lor și a disponibilității datelor, fiecare instituție, companie și proprietar sunt clasificați după transparență.

• Transparența Activă înseamnă că compania/canalul informează proactiv și cuprinzător despre proprietatea sa, datele sunt actualizate constant și ușor verificabile. 26 de instituții, 20 de companii și 17 proprietari au fost clasificați ca fiind Activ Transparenți, adică 56,25% din întregul eșantion.
• Transparența Pasivă înseamnă că la cerere, datele despre proprietate sunt ușor disponibile de la companie/canal. 2 instituții, 1 companie și 1 proprietar au fost clasificați ca fiind Pasiv Transparenți, adică 3,57% din întregul eșantion. Aceste entități au răspuns la solicitarea de informații a MOM.
• Date Public Disponibile înseamnă că datele despre proprietate sunt ușor disponibile din alte surse, de ex. registre publice etc. 13 instituții, 11 companii și 13 proprietari au fost clasificați ca având Date Public Disponibile, adică chiar dacă site-urile web nu îi informau public despre proprietari, aceștia puteau fi găsiți în registrele publice, acest clasament de transparență a fost utilizat în 33,04% din cazuri.
• Date Indisponibile înseamnă că datele despre proprietate nu sunt disponibile public, compania/canalul refuză eliberarea informațiilor sau nu răspunde, nu există înregistrare publică. 1 instituție și 1 proprietar au fost marcați cu Date Indisponibile sau 1,79% din cazuri.
• Disimulare Activă înseamnă că pe lângă indisponibilitatea datelor reale, proprietatea este mascată, de ex. prin companii fictive etc. 3 instituții, 2 companii, 1 proprietar au fost marcați cu Disimulare Activă sau 5,36% din eșantionul total.

Solicitările de informații MOM au fost trimise prin poștă recomandată și e-mail între 9 și 11 septembrie 2024, e-mailurile de reamintire au fost trimise pe 9 octombrie 2024. 12 companii au furnizat răspunsuri detaliate la solicitările noastre în formă scrisă sau prin e-mail.

Ca proiect pilot, MOM a cercetat piața influencerilor din social media din Moldova, incluzând 12 actori de social media în listă. Informațiile despre 11 dintre ei erau disponibile public, și doar Cătălin Lungu este marcat ca fiind pasiv transparent; el a furnizat informațiile ca răspuns la solicitarea MOM.

De Ce?

Măsurile de asigurare a transparenței proprietății media în Moldova sunt concentrate în principal pe sectorul audiovizual (TV și radio). Furnizorii de servicii media audiovizuale (FSM) sunt obligați legal să publice și să prezinte anual rapoarte Consiliului Audiovizualului (CA) care conțin informații despre proprietarii beneficiari, acționarii și structura de proprietate, management, politica editorială și sursele de finanțare. CA este obligat să publice aceste rapoarte pe site-ul său pentru a asigura accesul public. CA are, de asemenea, puterea de a impune amenzi FSM-urilor pentru neprezentarea rapoartelor complete și exacte sau pentru nepublicarea lor la timp. CA monitorizează respectarea acestor cerințe de transparență și poate respinge rapoartele incomplete sau eronate.

În contrast, nu există cerințe legale pentru mass-media tipărită și online de a dezvălui informații despre proprietate, finanțare și politica editorială. Transparența mass-media tipărită și online depinde de măsuri voluntare de autoreglementare, cum ar fi cele prezentate în Codul Deontologic al Jurnalistului, care încurajează instituțiile media să își facă publice adresa, politicile editoriale, datele de contact, proprietarii/beneficiarii și sursele de finanțare.

În timp ce Consiliul Audiovizualului a luat măsuri pentru a îmbunătăți transparența informațiilor privind proprietatea posturilor de televiziune și radio, inclusiv introducerea unui nou model de raportare anuală și respingerea rapoartelor incomplete, au existat unele provocări, cum ar fi cazurile în care agențiile de securitate ale statului au susținut că informațiile despre proprietatea media sunt clasificate, subminând transparența. În plus, eficacitatea măsurilor de transparență existente depinde de independența și capacitatea autorităților de reglementare de a le aplica în mod consecvent.

Per ansamblu, cadrul de transparență a proprietății media în Moldova este concentrat în principal pe sectorul audiovizual, lăsând lacune semnificative pentru mass-media tipărită și online, unde informațiile despre proprietate și finanțare nu sunt supuse cerințelor obligatorii de dezvăluire. Prin urmare, riscul legat de transparența proprietății este evaluat ca fiind mediu.

2,5 din 5 = 50%

Politicieni din R. Moldova, cu unele excepții, nu figurează printre proprietarii instituțiilor mass-media. Totuși, urmele acestora în acest domeniu rămân vizibile. Unul dintre cele mai urmărite posturi de televiziune din țară, Exclusiv TV, este deținut de soția unui deputat socialist, Ludmila Furculiță, în timp ce alte posturi TV au angajați în funcții cheie persoane care au activat sau colaborat anterior cu politicieni sau instituții media controlate de oameni politici. Inclusiv unii proprietari de mass-media au avut, în trecutul lor mai mult sau mai puțin îndepărtat, legături directe cu mediul politic, cu partide sau cu politicieni. 

În unele cazuri, deși nu există probe care să demonstreze acest fapt, există suspiciuni că proprietarii instituțiilor mass-media sunt persoane interpuse, iar adevărații beneficiari nu figurează în registrele privind transparența proprietății, ci sunt din mediul politic. Totodată, există posturi TV care sunt deținute de stat, iar numirile persoanelor care le gestionează sunt efectuate de către politicienii aflați la guvernare. Nefiind reglementat în niciun fel, domeniul online permite liber oricărui politician să înregistreze instituții media online fără să notifice vreo instituție a statului și chiar fără a deschide o companie. 

Deși autoritățile au blocat mai multe resurse mediatice conectate la Federația Rusă, pe piață există în continuare presă controlată direct de Rusia. Serghei Rudnov, un afacerist rus, prieten de familie cu președintele rus Vladimir Putin, controlează, indirect, publicația periodică Komsomolskaya Pravda în Moldova, care, de jure, este gestionată de o companie locală fondată de angajați ai publicației. Alte instituții media care răspândesc propagandă au, adesea, proprietari afiliați politic. 

Potrivit legislației naționale, partidele politice sau întreprinderile fondate de acestea nu pot deține calitatea de proprietar beneficiar în cadrul unui furnizor privat de servicii media. De asemenea, nu au dreptul de a deține acțiuni, drepturi de vot sau capital social la companii care gestionează mijloace de informații în masă. Dacă o persoană aflată într-o funcție electivă în organele de conducere ale unui partid este fondatoare sau deține acțiuni într-o societate comercială/necomercială din domeniul serviciilor media audiovizuale, aceasta nu poate avea drept de vot în cadrul entității. Aceleași restricții se aplică și persoanelor cu funcții în autoritățile administrației publice legislative, executive sau judecătorești.

Totuși, nu există o lege care să limiteze deținerea sau controlul direct și indirect al mijloacelor de informare în masă de către politicieni. Printre instituțiile de presă selectate în proiectul MOM nu se numără niciuna care să fie oficial în proprietatea vreunui politician, dar sunt mai multe aflate sub influența sau controlul unor politicieni. De exemplu, postul de televiziune Exclusiv TV este deținut de Ludmila Furculiță, soția unui politician, deputatul socialist Corneliu Furculiță. În mod similar acesta controla și NTV Moldova, a cărei activitate a fost oprită prin deciziile autorităților centrale. Portalul Gagauzinfo.md este controlat de fosta bașcană a regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah. Totodată, postul public de televiziune de la Comrat este controlat prin intermediul persoanelor puse la conducerea acestuia de către oligarhul fugar Ilan Șor. Anterior acesta controla mai multe posturi TV conduse de interpuși, dar a căror activitate a fost oprită prin deciziile autorităților centrale. 

În R. Moldova există mai multe mijloace de informare în masă controlate neoficial de politicieni sau persoane expuse politic. Influența acestora se poate observa în politica editorială și conținutul instituțiilor de presă. De exemplu, politicianul respectiv apare foarte des în știri, interviuri, reportaje, cel mai des într-o lumină pozitivă, fiind citat cu declarații acuzatoare față de oponenții politici, fără a fi prezentată replica acestora sau doar mimându-se încercarea de a oferi dreptul la replică. În cele mai multe cazuri, rolul unor asemenea instituții de presă este de a lustrui imaginea politicianului sau partidului politic ce stă în spatele lor, fiind utilizate ca platforme de promovare a imaginii acestora sau de denigrare a imaginii oponenților politici. În unele cazuri, aceste mass-media pot prezenta informațiile în mod obiectiv pe alte subiecte decât cele politice, pentru a arăta o echidistanță de fațadă. 

Unele instituții media își publică politica editorială în care garantează independența și imparțialitatea. În același timp, în cazul televiziunilor și posturilor de radio, instituțiile media respective se bucură de protecții legale, întrucât Codul Audiovizualului din Moldova oferă o bază legală pentru independența editorială, cerând radiodifuzorilor publici să asigure imparțialitatea și o separare clară între interesele editoriale și cele comerciale. Un alt mecanism prin care este pusă în aplicare independența editorială este Consiliul de Presă, care furnizează ghiduri și coduri de conduită ce promovează etica jurnalistică și independența editorială. Acest mecanism de autoreglementare poate soluționa plângeri și emite declarații, însă nu are autoritatea de a impune sancțiuni, astfel că influența sa depinde de disponibilitatea organizațiilor media de a se conforma recomandărilor. 

Unele instituții media au politici editoriale interne care declară angajamentul lor față de independență, transparență și integritate jurnalistică. Multe dintre ele sunt semnatare ale Codului Deontologic al Jurnalistului. Cu toate acestea, în practică, aceste statute pot fi ignorate dacă proprietarii sau alte părți interesate exercită influență asupra deciziilor editoriale. În alte cazuri, instituțiile media nici nu au statute editoriale, iar conținutul jurnalistic pe care îl publică este unul părtinitor, dictat de interesele proprietarilor sau factorilor de influență.

2,63 = Risc Ridicat

De ce?

Rețeaua de distribuție a posturilor TV
În R. Moldova, posturile de televiziune sunt disponibile, contra-plată, prin intermediul reţelelor distribuitorilor de servicii și gratuit prin Multiplexul A (care permite recepționarea unor posturi TV cu ajutorul unei antene), precum și pe paginile web ale televiziunilor, în unele cazuri (ex: Jurnal TV, Moldova 1). 

Potrivit Raportului statistic privind dezvoltarea pieței de comunicații electronice în R. Moldova publicat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), în perioada aprilie-iunie 2024 în R. Moldova activau 35 de furnizori de transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale contra plată, dintre care 8 furnizori prin tehnologia IPTV și 27 de furnizori prin cablu coaxial pe baza tehnologiei CATV sau DVB-C. În iunie 2024, În R. Moldova erau 687 800 de abonați, rata de penetrare ajungând la 62,4% din totalul gospodăriilor. Potrivit Raportului ANRCETI, SA Moldtelecom deține 53,6% din piață, SRL TV-Box (StarNet) – 20,5% din piață și SA Orange Moldova – 18,7% din piață.

SA Moldtelecom este deținută de stat și administrată de un director general, selectat prin concurs de către o comisie de concurs din care fac parte membrii Consiliului SA Moldtelecom. SA Orange este o companie cu capital străin, deținută de grupul internațional Orange. SRL TV-Box este afiliată omului de afaceri Alexandru Machedon. 

Rețeaua de distribuție a posturilor de radio
Posturile de radio pot fi recepționate gratuit în R. Moldova, pe frecvențele FM, precum și online, pe site-urile posturilor de radio sau în aplicațiile mobile.

Rețeaua de distribuție a presei scrise
În R. Moldova, principalul distribuitor al presei scrise este serviciul poștal de stat - Poșta Moldovei, care are acoperire națională (cu excepția regiunii transnistrene). La sfârșitul anului 2023, Poșta Moldovei a crescut prețul de distribuție pentru edițiile periodice cu 341%, punând în pericol apariția în continuare a ziarelor. Un număr mic de ziare este vândut prin intermediul rețelei de distribuție a întreprinderii private Moldpresa, care are chioșcuri în special în zonele urbane.

Internet
Potrivit datelor ANRCETI, la finele lunii iunie 2024 erau 870 318 abonați la internet fix. SA Moldtelecom deținea o cotă de 48,8% din numărul total de abonați la Internet fix care sunt conectați pe baza tehnologiei FTTx, urmat de SRL Starnet Soluții – 23,6% și SA Orange Moldova, cu o pondere de 13,6%. Alți furnizori dețin o cotă de 14,0% din numărul total de abonați la Internet fix care sunt conectați pe baza tehnologiei FTTx. De asemenea, în R. Moldova, la finele lunii iunie 2024, erau 2 769 278 de posesori de cartele SIM care permit utilizarea internetului prin intermediul smartphone-urilor.

Publicitate
Piața de publicitate este dominată de televiziune. Un studiu din 2022 arată că televiziunile dețineau o cotă de piață de peste 50%. Același studiu arăta că în acea perioadă existau trei case de publicitate: Casa Media, Exclusiv Sales House și Nova TV care vindeau timpi de publicitate pentru 22 de canale tv. Casa Media era deținută de Dorin Pavelescu, un om de afaceri considerat apropiat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care între timp a fugit din țară. El a deținut anterior mai multe posturi tv și radio. Exclusiv Sales House este deținută de Ludmila Furculiță, soția deputatului socialist Corneliu Furculiță, tot ea, proprietara postului de televiziune Exclusiv TV. Nova TV-Grup este deținută de Valentina Stețco. Familia ei este implicată și ea în gestionarea a două posturi TV: Cinema 1 și 7TV. Casa Media și Exclusiv Sales House au fost acuzate de mai multe ori că și-ar fi împărțit piața publicității, iar subiectul a fost investigat inclusiv de către Consiliul Concurenței. Nu există studii despre piața publicității în 2024. Totuși, unele date colectate de echipa MOM Moldova arată că de pe piață au dispărut cele două companii mari care operau anterior, Exclusiv Sales House și Casa Media. În locul lor au apărut alte două companii noi: Sales Platform, fondată și administrată de Svetlana Caraseni, care administra anterior compania Exclusiv Sales House și Media Division, fondată și administrată de Octavian Hanganu, fost director comercial la Casa Media. Un alt jucător important în acest domeniu în 2024 a rămas Nova TV - Grup, care și-ar fi mărit cota sa de piață.

În R. Moldova, audiența posturilor TV este efectuată de către compania „TV MR MLD”, reprezentantul oficial al rețelei internaționale de cercetare The Nielsen Company în Republica Moldova. Începând cu 2024, audiența posturilor tv urma să fie măsurată de firma  Kantar Media, cea care a câștigat concursul anunțat de Consiliu în acest sens. Echipa MOM Moldova a stabilit însă că deși Kantar Media a câștigat, oferta pentru măsurarea audienței ar fi prea scumpă pentru piața din R. Moldova, astfel că până se vor găsi fonduri, va continua să opereze reprezentantul local al Nielsen. Nu există date de audiență despre posturile de radio. Echipa MOM Moldova a utilizat date oferite de compania de cercetări marketing Xplane pentru a selecta posturile de radio monitorizate. Totodată, nu există un instrument de a măsura colectiv audiența pentru mediul online, platforma internațională de măsurători gemius fiind accesibilă tuturor celor care plătesc o taxă anuală. Astfel, audiența unor site-uri importante nu este cunoscută public. Datele despre numărul de persoane abonate la publicațiile periodice, de asemenea, nu sunt publice, iar echipa MOM Moldova le-a obținut în urma unei solicitări de informații adresate Poștei Moldovei. Deși publicațiile periodice trebuie să indice în fiecare număr de ziar tirajul, nu există certitudinea că cifrele indicate corespund adevărului.

Scor: 6/12 = 2, Risc mediu

DE CE?

Studiul „Analiza juridică: Evaluarea legislației audiovizualului din Moldova în relația cu Directiva serviciilor media audiovizuale, Actului european al libertății presei, Actul serviciilor digitale și alte standarde internaționale relevante” indică faptul că nu este clar dacă există reguli speciale cu privire la publicitatea de stat în legislația R. Moldova. „Publicitatea de stat nu pare să fie abordată în legea privind Publicitatea”. Legislația națională a R. Moldova ar trebui modificată pentru a include regulile și principiile introduse de Actul european al libertății presei, cu privire la publicitatea de stat, recomandau experții. Asta necesită introducerea unei definiții a publicității de stat. Actul european al libertății presei subliniază că „piața internă este denaturată de alocarea netransparentă a fondurilor publice utilizate în scopuri publicitare, care pot fi alocate în mod preferențial furnizorilor naționali sau pot fi utilizate pentru a favoriza și subvenționa clandestin anumite instituții media care publică un conținut favorabil guvernării. Reglementarea în acest domeniu este fragmentată și limitată”.

În 2023, Poșta Moldovei a mărit cu 341% prețul distribuției ziarelor, iar Guvernul a decis să ramburseze o parte din cheltuielile de distribuție, printr-un mecanism de sprijin a distribuției presei, banii alocați fiind virați în conturile Poștei Moldovei. Monitorizarea și transparența procesului este asigurată de Asociația Presei Independente, iar criteriile de evaluare a dosarelor publicațiilor periodice sunt transparente.

Bugetul Instituției Publice Compania „Teleradio-Moldova” se constituie din subvenții de la bugetul de stat și din venituri proprii. Cota subvențiilor de stat este una considerabilă. În 2023 a fost de 88,3%. Directorul executiv al Găgăuziya Radio Televizionu (GRT) și adjuncții acestuia elaborează proiectul de buget, iar Consiliul de Observatori îl aprobă, după care documentul este trimis spre examinare Comitetului executiv al Găgăuziei, iar ulterior, Adunării Populare a Găgăuziei pentru adoptare. 

Compania „Teleradio-Moldova” este fondată de Parlament și își desfășoară activitatea sub controlul acestuia. Activitatea companiei publice este supravegheată de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare, format din șapte membri, desemnați de Parlament, pentru un mandat unic de șase ani. Trei membri sunt propuși de de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției parlamentare. Patru  membri sunt propuși de organizațiile societății civile reprezentative. Consiliul aprobă statutul companiei publice, regulamentul de funcționare și organizare, propunerile de modificare a bugetului și propune Parlamentului candidatura pentru funcția de director general al companiei. Compania este condusă de un director general, propus de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare și votat de Parlament. Directorul general este desemnat pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. 

Actualul director general al TRM, Vlad Țurcanu a fost votat în decembrie 2021 de majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. PAS a modificat legislația în noiembrie 2021, pentru a trece „Teleradio-Moldova” sub control parlamentar, de sub controlul Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Anterior acestei modificări directorul general al instituției era ales prin concurs. Ca urmare a modificării legislației în 2021, a încetat mandatul membrilor de atunci ai Consiliului de supraveghere și dezvoltare, al directorului general al Companiei „Teleradio-Moldova” și al directorilor generali adjuncți. Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat atunci la guvernare, a putut să schimbe conducerea acestei instituții publice.

Adunarea Populară a Găgăuziei este fondatorul GRT. În această calitate, Adunarea Populară aprobă bugetul anual al companiei, numește și demite membrii Consiliului de Observatori. Rolul Adunării Populare ca fondator a fost consolidat în martie 2016 prin modificări legislative care au fost însă criticate de experți, întrucât acestea subminau independența radiodifuzorului public din Găgăuzia. Astfel, Experții de la Asociația Obștească Piligrim-Demo notau în 2016 că prin adoptarea Legii locale a audiovizualului, Consiliului de Observatori al GRT i-au fost transferate practic toate competențele de management ale companiei, încălcându-se astfel echilibrul de putere între conducere și consiliul de supraveghere a companiei, iar Adunarea Populară a Găgăuziei a obținut dreptul de a scoate din funcție membrii Consiliului fără nici o explicație, astfel fiind subminată independența Companiei GRT. 

În martie 2024, Parlamentul a aprobat o lege ce presupune crearea unui fond de subvenționare a mass-mediei. Subvențiile vor fi acordate instituțiilor de presă dintr-un fond special, care va fi „alimentat” cu alocații din bugetul de stat, donații și granturi din partea cetățenilor sau companiilor, precum și cu orice alte surse admise de lege. Anual, Ministerul Culturii va stabili domeniile prioritare de subvenționare a instituțiilor mass-media, în baza opiniilor primite de la autoritățile publice, organizațiilor societății civile din domeniul presei etc. Ulterior, lista definitivată și consultată cu un Consiliu de experți va fi aprobată de ministru și va fi publicată pe pagina web a Ministerului Culturii. În baza listei aprobate a domeniilor prioritare de subvenționare, ministerul va organiza concursul de proiecte media ce urmează a fi subvenționate din bugetul de stat.

Evaluarea dosarelor la concursul de subvenționare va fi asigurată de către Consiliul de experți, care va activa pe lângă Ministerul Culturii. Consiliul va fi compus din șapte membri: patru vor fi desemnați de către Consiliul de Presă, iar câte un membru vor reprezenta Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor. Ședințele acestui organ sunt publice. Mandatul unui membru este de cinci ani. Aceeași persoană nu poate deține calitatea de membru mai mult de două mandate consecutiv.

Punctaj: 13/6 = 2,16 RISC MEDIU

Surse:

"Despre noul fond de subvenționare a mass-media, pe înțelesul tuturor" (2024), cji.md, accesat la 11 noiembrie 2024

"Proiecte de acte normative" (2024), parlament.md, accesat la 11 noiembrie 2024

"Analiză juridică: Evaluarea legislației audiovizuale din Moldova în raport cu Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, Actul european privind libertatea mass-media, Actul privind serviciile digitale și alte standarde internaționale relevante", freedomhouse.org, accesat în noiembrie 2024

De Ce?

Cadrul juridic actual din Moldova nu conține o definiție expresă a principiului neutralității rețelei. Cu toate acestea, garanțiile derivate din acest concept sunt asigurate prin Legea comunicațiilor electronice nr. 241/2007, care a suferit modificări în 2020 pentru a include anumite standarde ale UE în acest domeniu.

Legea comunicațiilor electronice stabilește obligația furnizorilor de servicii de internet (FSI) de a procesa tot traficul în mod egal, fără discriminare, restricționare sau interferență, indiferent de expeditor, destinatar, conținut, aplicațiile sau serviciile utilizate. Agenția Națională pentru Reglementare a Comunicațiilor Electronice și Tehnologiei Informației (ANRCETI) este responsabilă pentru implementarea acestei legi și aplicarea normelor de neutralitate a rețelei.

NARECIT are competențe de supraveghere și poate impune sancțiuni, inclusiv amenzi, ISP-urilor pentru încălcarea regulilor de neutralitate a rețelei, cum ar fi blocarea, încetinirea, modificarea sau interferența cu traficul de internet. Eficiența mecanismelor de aplicare este mixtă, deoarece, deși sancțiunile financiare pot descuraja încălcările, există provocări legate de monitorizarea constantă și implementarea rapidă a măsurilor corective.

Regulile de neutralitate a rețelei se aplică tuturor furnizorilor de rețele și servicii publice de comunicații electronice, acoperind atât serviciile de bandă largă, cât și cele mobile. FSI-urilor li se permite să implementeze măsuri rezonabile de gestionare a traficului care sunt transparente, nediscriminatorii și proporționale, bazate pe cerințe tehnice de calitate a serviciului și nu pe motive comerciale. Excepțiile sunt permise pentru respectarea legislației, menținerea integrității și securității rețelei și gestionarea congestiei temporare sau excepționale a rețelei.

În concluzie, deși Moldova are prevederi de reglementare privind neutralitatea rețelei prin Legea comunicațiilor electronice, cadrul juridic nu conține o definiție expresă a principiului. Regulamentele și mecanismele de aplicare existente par să fie în vigoare, dar eficiența lor în practică pare a fi limitată. Un cadru mai cuprinzător și robust de neutralitate a rețelei, cu definiții clare și o aplicare mai puternică, ar putea fi necesar pentru a proteja pe deplin acest principiu în Moldova.

Score: 9/11 = 81% = Risc scăzut

DE CE?

R. Moldova nu dispune de cote de gen legale pentru companiile media. Femeile mențin o prezență puternică în pozițiile manageriale și editoriale cheie în întreaga industrie. Analiza arată că reprezentarea feminină este în medie peste 40% în toate sectoarele media în ceea ce privește pozițiile editoriale, manageriale și de proprietate.Sectorul televiziunii demonstrează cel mai înalt nivel de leadership feminin în pozițiile editoriale, femeile ocupând peste 69% din aceste funcții. Piața radio arată cea mai scăzută reprezentare feminină dintre toate sectoarele media. În evaluarea reprezentării femeilor în managementul de top, studiul a inclus femei în consiliile de supraveghere ale radiodifuzorilor publici (Moldova 1, Radio Moldova, TVR Moldova și Radio Chișinău). Organizațiile media private funcționează de obicei fără consilii de supraveghere. Conform mai multor surse, cele mai importante instituții media din R. Moldova, în general, nu au politici formale care să vizeze în mod specific reprezentarea echilibrată a femeilor în redacții. Deși femeile reprezintă aproape două treimi din angajații media din R. Moldova (aproape dublu față de media mondială), această reprezentare ridicată nu este susținută de politici instituționale formale.

Punctaj: 2,16 = RISC MEDIU