Influența și Implicațiile Social Media: Rolul Influencerilor în Informarea Publicului din Republica Moldova

Impactul influencerilor asupra informării publicului din Republica Moldova este unul complex, având în vedere că obiceiurile de consum ale oamenilor s-au schimbat în ultimii ani, iar azi, tot mai mulți aleg să se informeze de pe rețelele de socializare. Conform datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice, efectuat în august 2023, 76,3% din respondenți au declarat că utilizează internetul zilnic, iar 6,2% - de câteva ori pe săptămână. Pentru 53,6% din respondenți internetul este cea mai importantă sursă de informare, depășind televiziunea (30,1%). Totodată, pentru 38,5% din respondenți internetul este sursa de informare în care au cea mai mare încredere, pe locul doi aflându-se televiziunea (20,3%). Totodată, datele Barometrului Opiniei Publice arată că cea mai populară rețea de socializare utilizată de moldoveni este Facebook (59,1%), pe locul doi în topul preferințelor se află YouTube (34,5%), iar pe al treilea – Instagram (31,6%).

Într-un sondaj, realizat de „CBS-Research”, la comanda Comunității WatchDog, moldovenii au fost întrebați care rețele sociale utilizează zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Răspunsurile au arătat că 59,3% dintre moldoveni preferă să își petreacă timpul pe Facebook, iar 23,7% – pe Instagram. Pe YouTube își petrec timpul 18,8% dintre intervievați, iar TikTok-ul este preferat de aproximativ 15,7% dintre moldoveni. De asemenea, 17,9% dintre intervievați au declarat că nu folosesc rețelele de socializare.

Potrivit studiului național „Percepția populației despre mass-media și aptitudinile mediatice în Republica Moldova”, realizat de Magenta Consulting și publicat în martie 2023 de Internews Moldova, pentru a se informa zilnic, majoritatea respondenților, în calitate de sursă, aleg televizorul și rețelele de socializare. Același studiu arată că Facebook (70%), Instagram (35%) și TikTok (29%) sunt accesate de către utilizatorii internetului de câteva ori pe zi. În același timp, mai mult decât o pătrime dintre respondenți care accesează internetul cel puțin o dată pe săptămână (28%) accesează în fiecare zi rețeaua de socializare Telegram. Rețelele de socializare, precum Instagram (94%), TikTok (87%), Telegram (92%) sunt accesate în mare parte de către populația tânără – până la 25 de ani. În același timp, Facebook-ul este o rețea care este pe larg utilizată de toată populația, indiferent de criteriul demografic, mai arată studiul.

Un sondaj din mai-iunie 2024 al Institutului Republican Internațional arată că 46% din respondenți se informează despre politică în primul sau în al doilea rând de pe rețelele de socializare. Totodată, pentru 65% din respondenți au indicat că se informează de pe Facebook, 50% - de pe Youtube, 28% - de pe Tiktok, iar 27% - de pe Instagram.

Așadar, influencerii pot avea implicații profunde asupra modului în care oamenii percep știrile, își formează opiniile și adoptă comportamente. Influencerii au devenit voci semnificative în societatea moldovenească, contribuind atât la informarea, cât și la dezinformarea publicului.

În primul rând, influencerii au o capacitate mare de a ajunge la un public larg și divers. De la lifestyle până la subiecte politice și sociale, aceștia oferă conținut pentru o audiență diversificată. Mulți influenceri au reușit să construiască o relație de încredere cu urmăritorii lor, ceea ce le permite să influențeze modul în care publicul percepe diferite subiecte, inclusiv să le modeleze preferințele politice. Rolul influencerilor este ambiguu, mai ales atunci când aceștia promovează informații neverificate, existând riscul să influențeze opiniile publicului într-o direcție anume, mai ales dacă aceștia sunt afiliați unor grupuri sau partide politice.

În mod particular, tinerii sunt printre cei mai vulnerabili la influența rețelelor sociale. Pentru mulți dintre ei, influencerii reprezintă principalele surse de informare, iar acest lucru poate duce la o înțelegere limitată sau distorsionată a unor probleme complexe. De asemenea, în lipsa unor surse alternative de informare, tinerii pot cădea victime ale fenomenelor de dezinformare și manipulare online.

Astfel, am selectat 12 dintre cele mai vocale voci ale influencerilor din R. Moldova pentru a le monitoriza parcursul și conținutul pe care îl publică. Am ales influencerii cu cele mai mari audiențe pe diferite platforme sociale – Facebook, Tiktok, YouTube, Instagram și Telegram, dar și pe cei care sunt cel mai des citați de instituțiile media tradiționale, ceea ce le amplifică vocile. Totodată, am selectat influencerii care vorbesc des sau periodic despre politică și sunt în măsură să influențeze viziunile și opțiunile politice ale audienței lor. Am analizat viziunile și valorile pe care le împărtășesc, subiectele care îi interesează, imagine ape care o au, narațiunile pe care le distribuie, campaniile în care au fost implicați și instituțiile media cu care au colaborat, premiile pe care le-au obținut și modelul de business pe care l-au adoptat pentru a-și legaliza activitatea online.

Dintre cei selectați, șapte sunt declarați pro-europeni – Emilian Crețu, Nata Albot, Andrei Bolocan, Dorin Galben, Grigore Manoli, Cătălin Lungu și Eugen Luchianiuc, iar cinci sunt pro-ruși convinși – Elena Pahomova, Veaceslav Valico, Alexandr Corinenco, Gabriel Călin și Dumitru Buimistru. Totodată, despite șase dintre influencerii monitorizați, presa a scris anterior că fac propagandă – este vorba despre Eugen Luchianiuc, Veaceslav Valico, Dumitru Buimistru, Gabriel Călin, Elena Pahomova și Alexandr Corinenco. Doi dintre ei au fost vizați în articolele jurnaliștilor de investigație europeni, fiind suspectați, în urma unor scurgeri audio, că ar colabora cu FSB-ul rusesc. Este vorba despre Gabriel Călin și Dumitru Buimistru.

Majoritatea influencerilor pe care i-am monitorizat, mai exact 8 din 12, au colaborat anterior sau colaborează în prezent cu instituții media tradiționale, ceea ce le mărește audiența și contribuie la fortificarea încrederii publicului căruia i se adresează.