Politică
R. Moldova este o democrație parlamentară, cu un Parlament unicameral în care acced, o dată la patru ani, 101 de deputați. Majoritatea simplă, conform Curții Constituționale, cu care pot fi votate legile este de 52 voturi. Conform articolului 78, alin. 1, din Constituția Republicii Moldova, președintele (șeful statului) este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățeni, o dată la 4 ani. Președintele țării este cel care propune prim-ministrul (șeful guvernului) care la rândul său alege un cabinet de miniștri și merge în Parlament pentru a cere votul de învestitură. Tot Parlamentul este cel care poate demite Guvernul prin moțiunea de cenzură, fiind nevoie, la fel ca și pentru învestire, de votul a cel puțin 52 de deputați.
Din 1991 și până în 2024, R. Moldova a avut cinci președinți cu mandate depline: Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Igor Dodon și Maia Sandu.
Din 2001 și până în 2009, Parlamentul a fost dominat de Partidul Comuniștilor (PCRM) din R. Moldova, iar liderul formațiunii, Vladimir Voronin a fost votat de Parlament în calitate de președinte al țării pentru două mandate consecutive.
Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost câștigate, din nou, categoric, de PCRM – 60 locuri în Parlament. Comuniștii au fost acuzați de opoziție că au fraudat alegerile, iar în zilele următoare în capitala Chișinău au fost inițiate proteste masive care au degenerat pe 7 aprilie în bătăi de stradă, fiind vandalizate sediul Parlamentului și Președinției, iar declarația de independență a fost arsă. Cunoscută ca „revoluția Twiter”, revolta, la care au participat, preponderent tineri, s-a soldat cu arestări și sute de cazuri de maltratate a tinerilor în comisariatele de poliție.
Protestele masive au unit opoziția declarată pro-europeană care a refuzat să voteze împreună cu deputații PCRM președintele țării. Pentru ca președintele să poată fi ales era nevoie ca 61 de deputați să-și dea votul pentru candidatul comuniștilor. După două tentative eșuate, „votul de aur” nu a fost găsit, iar în vara lui 2009 au fost organizate alegeri parlamentare anticipate.
Rezultatele lor au dus la plecarea comuniștilor de la guvernare după ce partidele declarate pro-europene au obținut o majoritate simplă, care le-au permis să voteze un guvern declarat pro-european și format din Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Alianța Moldova Noastră (AMN). În fruntea Executivului a fost instalat Vladimir Filat din partea PLDM. Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) formată din cele patru partide nu a putut însă alege președintele, așa că au fost organizate alegeri parlamentare repetate.
Președintele a putut fi ales abia în martie 2022, când aceeași alianță a reușit să-l voteze pe judecătorul Nicolae Timofti în fruntea statului. Votarea lui a fost posibilă după ce din PCRM au plecat câțiva deputați în frunte cu Igor Dodon. Aceștia au votat pentru Timofti președinte, nu înainte însă de a fonda un alt partid politic, Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), formațiune care, la alegerile parlamentare din 2014 a obținut cele mai multe mandate. Trei partide din AIE au format o nouă majoritate și au ales Guvernul. AIE s-a destrămat după ce, în 2015, acuzațiile din interiorul alianței au făcut imposibilă coabitarea împreună a celor trei formațiuni, iar fostul prim-ministru Vladimir Filat a fost reținut, iar ulterior condamnat pentru corupție la nouă ani de închisoare cu executare.
Între timp, printr-o o decizie a Curții Constituționale din 4 martie 2016 s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni. Alegerile din 2016 au fost câștigate de liderul PSRM Igor Dodon, politician cu viziuni pro-ruse. Între timp, puterea în țară, dar și în Parlament a fost preluată, prin intermediul PDM, singurul partid din AIE care s-a menținut la guvernare, de către oligarhul Vladimir Plahotniuc. Prin coruperea deputaților din alte partide, Plahotniuc, care deținea direct sau indirect mai multe instituții media, a condus, din umbră, R. Moldova până în 2019, când a fost nevoit să fugă din țară. Plahotniuc a fost acuzat că a capturat statul R. Moldova.
Acesta a plecat din R. Moldova după ce PDM a fost înlăturat de la putere de o alianță formată din PSRM și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), partid creat în 2016 de către Maia Sandu, cea care a fost ministră a Educației între ani 2012-2015 și care s-a remarcat prin mai multe reforme în sistem. Sandu a devenit prim-ministră, dar alianță neobișnuită dintre cele două partide, unul cu viziuni pro-ruse (PSRM) și altul cu viziuni pro-europene (PAS) s-a destrămat după câteva luni, iar Sandu a fost demisă în toamna lui 2019.
În 2020, Sandu participă la alegerile prezidențiale și câștigă scrutinul după turul doi, învingându-l pe Igor Dodon, care era președinte în exercițiu, dar asupra căruia au început să apară mai multe acuzații de corupție. Un video din 2019 în care acesta primea o pungă neagră de la Vladimir Plahotniuc, în care se presupunea că erau bani, a devenit viral, iar ulterior, a servit drept probă pentru deschiderea unui dosar penal pe numele lui Dodon.
După ce a câștigat alegerile prezidențiale, Guvernul Chicu, controlat de socialiști, a demisionat, iar în vara lui 2019 au fost organizate alegeri parlamentare anticipate. PAS a reușit să obțină cele mai multe voturi și a format de unul singur guvernul. Formațiunea fondată de președinta Sandu a ajuns astfel să dețină, concomitent, cele mai importante funcții în stat.
Guvernarea PAS a fost marcată de începutul războiului din Ucraina (februarie 2022) și de un război hibrid cu Rusia cu care R. Moldova s-a confruntat ulterior. În aceste condiții însă, la 3 martie 2022, R. Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE. La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat R. Moldova statutul de țară candidată. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE. R. Moldova avea deja regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană din 2014.
Pe 20 octombrie 2024 a fost organizat un referendum prin care cetățenii au fost întrebați dacă susțin modificarea Constituției prin introducerea în legea supremă a „ireversibilității parcursului european” și dacă vor ca aderarea la Uniunea Europeană să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. 50,35% dintre votanți au spus „DA”, iar 49,65% au ales opțiunea „NU”. Pentru că la scrutin au participat 50,72% din alegătorii din listele electorale, referendumul a fost declarat valid, astfel că poate fi modificată Constituția R. Moldova.
Totodată, la 3 noiembrie 2024, a fost organizat turul doi al alegerilor prezidențiale, unde Maia Sandu, președinta în exercițiu, l-a înfruntat pe candidatul PSRM Alexandr Stoianoglo, fost procuror general demis după ce a fost reținut într-un dosar de corupție. Sandu a reușit să câștige scrutinul și un nou mandat de președintă.
În jurul referendumului și alegerilor prezidențiale au fost mai multe acuzații de fraudare și cumpărare a voturilor. Organele de drept din R. Moldova, dar și investigații jurnalistice, au venit cu dovezi care arătau că sute de mii de cetățeni ai R. Moldova ar fi fost plătiți pentru a vota „NU” la referendum și pentru un anumit candidat la alegerile prezidențiale.