Media
R. Moldova și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Până în 1991, dar și în primii ani de după obținerea acestui statut, presă independentă practic nu exista, decât cu mici excepții. Presa independentă a început să se dezvolte în după anii 2000, în special datorită granturilor partenerilor externi ai R. Moldova și ale organizațiilor neguvernamentale străine sau locale.
În 1991, an în care R. Moldova și-a proclamat independența, se editau circa 200 de ziare şi reviste, în anul 1997 – 460, în anul 2000 – 180. Treptat, numărul acestora a început să scadă, majoritatea trecând în mediul online.
În R. Moldova nu există un registru al instituțiilor mass-media, inclusiv a celor online, respectiv, nu este cunoscut numărul exact al acestora. Oricine poate deschide un site jurnalistic fără a trebui să îndeplinească careva rigori. Din acest motiv există zeci de site-uri care nici măcar nu-și afișează proprietarii sau datele de contact.
Studiul necesităților media realizat în 2021 de Centrul pentru Jurnalism Independent arăta că presa online ocupă cel mai mare segment - 28% din piața mass-media din R. Moldova. 24% sunt ziare, 19% - posturi TV, 16% sunt posturi de radio și 10% - reviste.
Conform datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice, efectuat în august 2023, 76,3% din respondenți au declarat că utilizează internetul zilnic, iar 6,2% - de câteva ori pe săptămână. Pentru 53,6% din respondenți internetul este cea mai importantă sursă de informare, depășind televiziunea (30,1%).
În 2024, în R. Moldova, sunt active 41 de posturi TV. În perioada 2022-2024, mai multor posturi de televiziune le-a fost suspendată licența de emisie de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova sau Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, majoritatea dintre ele afiliate oligarhilor Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, doi afaceriști implicați de-a lungul anilor și în politică. Cei doi au plecat din R. Moldova în 2019, după schimbarea puterii, dar continuă să influențeze unele domenii din țară. Alte posturi TV suspendate erau afiliate Federației Ruse.
Până în 2022, spațiul audiovizual din R. Moldova era caracterizat printr-o dominație a televiziunilor rusești cu reprezentanțe în R. Moldova și de concentrarea mai multor televiziuni în holdinguri media afiliate unor politicieni și partide politice.
Pe piața media din R. Moldova sunt 61 de posturi de radio care dețin licențe de emisie. Radioul este pe locul al cincilea în calitate de sursă de informare în rândul populației, după cum arată datele Sondajului pentru mai-iunie 2024 al Institutului Republican Internațional. Pe primele locuri se află televiziunea, rețelele sociale, site-urile de știri, urmate de rude și prieteni.
În 2023, comparativ cu anii precedenți, a fost înregistrată o ușoară evoluție a stării presei din R. Moldova. Cu toate acestea, situația mass-mediei din țară rămâne afectată de probleme grave, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2023, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) luni, 5 februarie 2024.
Raportul arată, între altele, că cele mai problematice sectoare pentru mass-media au fost și rămân mediul economic, securitatea informațională și contextul politic.
În 2024, R. Moldova se poziționează pe locul 31 din 180 în Indicele privind Libertatea presei la nivel mondial, în scădere cu 3 poziții față de anul 2023. Astfel, țara noastră a obținut un scor de 74,86 din maximum 100 de puncte, în raport cu scorul de 77,62 din anul precedent.
În R. Moldova există mai multe organizații de media vocale și active, printre care Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice, Asociația Media-Guard sau Consiliul de Presă. Toate sunt organizații neguvernamentale și nu sunt subordonate autorităților publice, dar conlucrează cu ele pentru o mai bună funcționare a mass-media.
