Întrebări Frecvente (FAQ)

„Media Ownership Monitor”, sau Monitorul Proprietății Media, este un instrument de identificare și sistematizare a proprietarilor tuturor mijloacelor de informare în masă (presă, radio, televiziune și media online). Această informație este accesibilă publicului într-o bază de date, care este actualizată în mod continuu.

MOM are rolul de a evidenția riscurile la adresa pluralismului mass-mediei, cauzate de concentrarea proprietății acesteia. Astfel, pentru a înțelege caracteristicile naționale și pentru a identifica factorii de creștere sau de reducere a riscurilor de concentrare a platformelor mass-media, MOM evaluează condițiile de piață și domeniul juridic.

MOM a fost propus și lansat de Reporter ohne Grenzen e. V. - filiala germană a organizației internaționale pentru drepturile omului „Reporteri fără Frontiere” („Reporters sans frontières”, RSF), scopul căreia este de a apăra libertatea presei și dreptul de a informa și de a fi informat/ă oriunde în lume.

În 2019, proiectul a fost transferat către Global Media Registry (GMR), o întreprindere socială independentă, non-profit, înregistrată în Germania.

În fiecare țară, GMR cooperează cu o organizație parteneră locală. În R. Moldova, de exemplu, GMR a colaborat cu Asociația Media Guard, parteneră a Ziarului de Gardă, singurul ziar de investigații din R. Moldova. MOM Moldova a fost realizat la comanda proiectului GIZ Info Trust Alliance, cofinanțat de Delegația UE în Moldova și Ministerul Federal de Externe al Germaniei.

Conținutul site-ului poate fi descărcat în format PDF, fiind disponibil în diferite limbi. Pentru a descărca acest fișier, navigați pe pagina de jos a site-ului și apăsați butonul „Download complete website as PDF” („Descărcarea completă a site-ului web ca PDF”). Fișierul PDF este generat automat și actualizat zilnic. 

Pluralismul mass-mediei este un aspect esențial al societăților democratice. Platformele libere, independente și diverse de mass-media oferă publicului mai multe puncte de vedere diferite și asigură criticarea persoanelor aflate la putere. Riscurile la adresa pluralismului de idei sunt cauzate de concentrarea pieței mass-mediei, atunci când doar câțiva actori exercită o influență dominantă asupra opiniei publice și exclud punctele de vedere ale altor actori (concentrarea proprietății mass-mediei).

Cel mai mare obstacol în acest sens este lipsa de transparență a proprietății mass-mediei: Cum pot oamenii să evalueze corectitudinea informațiilor, dacă nu știu cine le furnizează? Cum pot jurnaliștii/stele să lucreze corect, dacă nu știu cine controlează compania pentru care ei/ele lucrează? Și cum pot autoritățile media să combată concentrarea excesivă a mass-mediei, dacă nu știu cine se află la cârma acesteia?

Prin urmare, MOM își propune să asigure transparența proprietății mass-mediei și să răspundă la întrebarea „cine controlează, de fapt, conținutul mediatic?”, pentru a sensibiliza opinia publică, dar și pentru a crea o bază de date pentru acțiuni de advocacy, menite să tragă la răspundere actorii politici și economici implicați.

Întrucât considerăm că transparența este o precondiție esențială pentru garantarea pluralismului mediatic, documentăm în ce măsură companiile mass-media furnizează informații privind structura proprietății lor. Din analiza răspunsurilor acestora, distingem diferite niveluri de transparență – indicate în profilul fiecărei instituții de presă și companii mass-media:

Transparență Activă
- compania/canalul informează publicul în mod activ și cuprinzător cu privire la proprietarii săi, iar informațiile sunt actualizate constant și sunt ușor de verificat.

Transparență Pasivă
- informațiile privind proprietatea companiei/canalului pot fi accesate cu ușurință la solicitare.

Informații Disponibile Publicului
- informațiile privind proprietatea companiei/canalului sunt ușor disponibile din alte surse, de exemplu, registrele publice.

Informații Inaccesibile
- informațiile privind proprietatea companiei/canalului nu sunt disponibile public; compania/canalul neagă divulgarea informațiilor, nu răspunde sau nu există nici o înregistrare publică.

Deghizare Activă
- pe lângă inaccesibilitatea informațiilor reale, proprietatea este deghizată, de exemplu, prin intermediul unor companii fictive.)

Decizia proprietarilor mass-mediei de a rămâne ascunși sau chiar de a-și deghiza în mod activ investițiile poate fi influențată de factori diferiți, legali și ilegali, având la bază motive personale, juridice, legate de domeniul afacerilor sau o combinație a acestora. În cazuri extreme, activitatea lor poate include chiar și infracțiuni penale, precum evaziunea fiscală sau încălcările legislației antimonopol.
Printre aceste motive se numără următoarele:

• În mai multe țări, proprietatea asupra mass-mediei este limitată prin lege pentru a evita formarea unui monopol. Prin urmare, dacă o persoană dorește să își extindă imperiul mediatic dincolo de aceste limite, se recurge frecvent la interpuși și/sau la societăți fictive înregistrate în străinătate, inclusiv în off-shore-uri.
• Uneori, proprietarii de mass-media primesc amenințări personale sau se confruntă cu alte pericole, fie din partea guvernelor, fie din partea unor companii concurente și, prin urmare, decid să rămână anonimi pentru a se proteja.
• În multe cazuri, dreptul de proprietate asupra mass-mediei este strâns legat de interese politice și/sau economice abuzive, mai ales dacă persoanele implicate dețin funcții publice și nu doresc să dezvăluie un astfel de conflict de interese.
• În cazuri rare, proprietarii mass-mediei sunt ascunși în mod neintenționat, deoarece pe parcursul timpului, prin fuziuni și achiziții, structurile corporative au devenit atât de complexe încât proprietarul-beneficiar inițial este greu de identificat.
• Există și proprietari mass-media care sunt ascunși din motive „obișnuite” care nu au nici o legătură cu mass-media, precum evitarea obligațiilor fiscale.

MOM nu face recomandări cu caracter normativ și nu sugerează un mod anumit de reglementare a proprietății mass-mediei. Forma de reglementare a concentrării mass-mediei depinde de contextul țării, de condițiile juridice și de piața existentă, dar și de situația proprietarilor.

Ținând cont de aceste aspecte, MOM oferă un instrument de transparență pentru facilitarea unei discuții democratice pe acest subiect și asigurarea unei bune guvernanțe. Deciziile luate în urma unui proces transparent, în care oamenii au acces la informații corecte, participă în consultări extinse și își pot exprima liber opiniile, sunt informate și reflectă mai bine nevoile și dorințele lor.

În mod preferențial, sunt utilizate surse oficiale de date și/sau surse cu un nivel ridicat de autenticitate și credibilitate. În cazurile în care aceste surse nu au fost accesibile public, informațiile au fost solicitate direct de la companiile mass-media, reprezentanții politici și instituțiile de cercetare. Toate sursele sunt documentate amănunțit și arhivate în „Biblioteca online”.

Datele despre audiență au fost furnizate pentru televiziune de către compania „TV MR MLD”, reprezentantul local al AGB Nielsen, de  compania de cercetări Xplane și de către Consiliul Audiovizualului.

Informațiile privind structura proprietății, acționarii și situațiile financiare ale societăților mass-mediei și ale proprietarilor individuali au fost obținute de pe portalul guvernamental online date.gov.md. Baza de date este disponibilă online și accesibilă publicului în limba română. De asemenea au fost consultate și alte baza de date online sau materiale jurnalistice publicate de instituții media credibile.

De asemenea, MOM a trimis cereri de informații tuturor societăților mass-media verificate.

Pentru a garanta evaluarea obiectivă a cercetării, MOM a lucrat cu un grup consultativ care a oferit comentarii și consultări pe parcursul procesului. Grupul consultativ a fost compus din specialiști naționali cu cunoștințe și experiențe semnificative în domeniul mass-mediei și nu doar.

Întrebarea de bază este: „care sunt platformele mass-media care influențează procesul de formare a opiniei?” Pentru a analiza toate mijloacele relevante de informare, am inclus toate tipurile tradiționale de mass-media (presa scrisă, radio, televiziunea și sursele online).

Mijloacele de mass-media au fost selectate în funcție de următoarele criterii:
MOM s-a axat în primul rând pe platformele mass-media cu cea mai mare acoperire, măsurată prin cota de audiență. În cazul TV-urilor, selecția s-a bazat pe datele de cercetare a audienței, care au fost furnizate de reprezentantul local al AGB Nielsen, de  compania de cercetări Xplane și de către Consiliul Audiovizualului pentru primele șase luni ale anului 2024. În cazurile posturilor de radio, pentru că nu există măsurători oficiale ale audienței, am combinat datele furnizate de compania de cercetări Xplane cu datele deținute de Consiliul Audiovizualului privind frecvențele posturilor de radio. În cazul portalurilor online, am apelat la datele publicate de către datelor de audiență furnizate de Biroul de Audit al Tirajelor și Internetului (BATI) și Gemius, afișate pe site-ul trafic.md, dar și la sondaje de opinie recente.

În cazul ziarelor (edițiilor periodice), am luat date despre numărul de abonați de la Poșta Moldovei și date despre tiraj de la Camera Națională a Cărții din R. Moldova.  

Actualitatea știrilor și conținutul opiniilor - studiul se concentrează pe informațiile generale cu accent național. Astfel, au fost excluse platformele mass-media ce au o tematică specifică (legată de muzică sau sport), rețelele sociale, motoarele de căutare și publicitatea.

În baza acestor criterii, au selectate inițial aproximativ 20 de instituții mass-media pentru fiecare tip de media (televiziune, presă scrisă, radio, online), cu accent pe piața TV și online, deoarece aceasta are cea mai mare audiență în R. Moldova. Astfel, evidențierea celor mai relevante instituții mass-media permite dezvăluirea tendințelor de concentrare a mass-mediei. Au fost și vor fi adăugate și alte instituții mass-media - dacă acestea vor fi considerate relevante din punctul de vedere al proprietarilor sau al influenței lor asupra opiniei publice (citiți mai multe despre „Cum sunt selectate instituțiile media?”).

În total am selectat nu mai puțin de 45 de instituții media pentru a le monitoriza.

Posturile de televiziune au fost selectate în funcție de audiența lor la nivel național, în baza informațiilor oferite de reprezentantul local al AGB Nielsen, de  compania de cercetări Xplane și de către Consiliul Audiovizualului pentru primele șase luni ale anului 2024. Nu am analizat posturile TV care aveau audiență mare până în 2024, activitatea cărora a fost suspendată sau anulată și nici posturile TV a cărora licență a fost suspendată în perioada documentării acestui studiu. Totodată, nu am luat posturile TV care nu au în programele lor știri sau programe informative.

13 posturi de televiziune au fost selectate pe baza audienței și a producției de conținut informativ. TVR Moldova și GRT au fost monitorizate deși nu există în studiile de audiență pentru importanța lor, TVR Moldova fiind o instituție media importantă, inclusiv după numărul de angajați și aria de distribuție, iar GRT pentru că este principala instituție TV din Găgăuzia.

În cadrul Media Ownership Monitor am selectat nouă posturi de radio cu acoperire națională, regională și locală, în funcție de audiență, precum și de prezența în emisia acestora a buletinelor de știri și a altor emisiuni informative. De asemenea, am considerat necesar să includem și postul regional GRT FM, deși acesta nu are o audiență mare, dar are un impact la nivelul regiunii autonome găgăuze. Pentru că nu există măsurători oficiale ale audienței, am combinat datele furnizate de de  compania de cercetări Xplane cu datele deținute de Consiliul Audiovizualului privind frecvențele posturilor de radio.

Pentru că media online este principala sursă de informare a cetățenilor R. Moldova, am selectat 17 portaluri de știri. În cazul portalurilor online, am apelat la datele publicate de către datelor de audiență furnizate de Biroul de Audit al Tirajelor și Internetului (BATI) și Gemius, afișate pe site-ul trafic.md, dar și la sondaje de opinie recente care arătau că realitatea.md sau jurnal.md sunt printre cele mai populare portaluri din țară. Totodată, am decis să analizăm și trei site-uri din Găgăuzia, ținând cont de nivelul ridicat de dezinformare din regiune. 

În cazul ziarelor (edițiilor periodice), am decis să monitorizăm doar șase, ținând cont de faptul că nu există foarte multe ziare cu tiraj foarte mare și cu o mare influență în spațiul mediatic din R. Moldova. Date despre audiență, cum ar fi numărul de abonați și cele despre tiraje le-am luat de la Poșta Moldovei și Camera Națională a Cărții din R. Moldova. 

În 2024, R. Moldova se poziționează pe locul 31 din 180 în Indicele privind Libertatea presei la nivel mondial, în scădere cu 3 poziții față de anul 2023. Astfel, țara noastră a obținut un scor de 74,86 din maximum 100 de puncte, în raport cu scorul de 77,62 din anul precedent. „Mass-media din R. Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale. Oligarhii și liderii politici își impun puternic pozițiile editoriale”, se arată în raportul anual din 2024 al Organizației „Reporteri fără Frontiere” (RFR).

Totodată, R. Moldova este țară cu statut de candidată la Uniunea Europeană, iar în acest context, o presă sustenabilă și independentă de politicieni și oligarhi este esențială pentru ca procesul de negociere și integrare în UE să poată fi monitorizat corect și echidistant.

MOM a fost dezvoltată ca o metodologie generală care poate fi aplicată la nivel global - și cel mai probabil că va fi. În pofida faptului că tendințele de concentrare a mass-mediei sunt observabile la nivel mondial, punerea în aplicare și analiza acestei metodologii va avea loc mai întâi în țările în curs de dezvoltare. MOM a fost implementată în 27 de țări pe parcursul a trei ani. Proiectele fiecărei țări pot fi găsite pe site-ul web global al proiectului.

• Datele economice: Concentrarea pieței pe baza cotei de piață nu a putut fi calculată pentru sursele online și radio, deoarece situațiile financiare nu erau întotdeauna detaliate sau furnizorii nu erau întotdeauna înregistrați, adică aveau venituri generale din alte afaceri.
• Datele oficiale de măsurare a audienței nu sunt disponibile publicului. Acestea sunt vândute de companiile de cercetare, iar datele furnizate sunt contradictorii și contestate de unii proprietari și experți din domeniul mass-mediei.
• Unele investigații, în special cele privind diversitatea piețelor locale, precum și structurile de proprietate mai bine ascunse, ar necesita mai mult timp și resurse.
• Finanțarea publică/publicitatea pentru mass-media nu este transparentă. Nu este posibilă identificarea fondurilor publice cheltuite pentru mass-media, deoarece acestea nu sunt întotdeauna etichetate în mod clar ca publicitate.

Baza de date:

• permite fiecărui cetățean să se informeze cu privire la sistemul media în general;
• adună informații relevante pentru eforturile de advocacy ale societății civile de a sensibiliza publicul cu privire la proprietatea și concentrarea mass-mediei;
• servește drept punct de referință pentru autoritățile din domeniul concurenței sau al organelor guvernamentale, atunci când se stabilesc măsuri de reglementare pentru a proteja pluralismul mass-mediei.

Baza de date este un tablou de ansamblu al situației actuale, contextualizat prin date istorice. Ne propunem să actualizăm site-ul, în funcție de situație. Ulterior vor putea fi adăugate noi instituții de presă pentru fiecare țară.

MOM a fost inspirat din două proiecte similare. În primul rând, indicatorii pentru o clasificare ulterioară se bazează în mare parte pe Monitorul Pluralismului Media (finanțat de UE), al Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Media (CMPF) de la Institutul European Universitar (EUI, Florența). Al doilea proiect este Media Pedia, o bază de date a proprietății mass-media dezvoltată de jurnaliștii de investigație din Macedonia, care a servit drept sursă de inspirație pentru MOM. În tabelul de mai jos puteți găsi o prezentare generală a altor proiecte similare.