Metodologie

Pluralismul mass-mediei este un element cheie al societăților democratice, întrucât mass-media liberă, independentă și diversă reflectă puncte de vedere divergente și permite exprimarea criticilor la adresa persoanelor aflate la putere.

În linii generale, se poate distinge pluralismul intern al mass-mediei, care se referă la modul în care diversitatea socială și politică este reflectată în conținutul mass-mediei (de exemplu, reprezentarea diferitelor grupuri culturale, diverse opinii politice sau ideologice). În schimb, pluralismul mediatic extern se referă la numărul și structura proprietarilor, cunoscut și ca „pluralitatea” furnizorilor.

Riscurile la adresa pluralismului de idei sunt cauzate de concentrarea pieței media - opusul pluralismului media:

• atunci când doar câțiva actori exercită o influență dominantă asupra opiniei publice și creează obstacole în calea altor actori și altor puncte de vedere (concentrarea proprietății media);
• atunci când conținutul media este uniform și se concentrează doar pe anumite subiecte, persoane, idei și opinii (concentrarea conținutului media)
• atunci când publicul citește, urmărește și ascultă doar anumite mijloace mass-media (concentrarea audienței mass-mediei).

În ciuda faptului că pluralismul mediatic cuprinde mai multe dimensiuni și se confruntă cu numeroase riscuri, MOM se concentrează pe pluralismul extern și, mai cu seamă, pe concentrarea proprietății mediatice ca amenințare potențială la adresa pluralismului mediatic.

Cel mai mare obstacol în calea combaterii acesteia este lipsa de transparență a proprietății mass-mediei: Cum pot oamenii să evalueze autenticitatea informațiilor, dacă nu știu cine le furnizează? Cum pot jurnaliștii să lucreze corect, dacă nu știu cine controlează compania pentru care lucrează? Și cum pot autoritățile să abordeze problema concentrării excesive a mass-mediei, dacă nu știu cine se află în spatele butoanelor de comandă?

Prin urmare, MOM își propune să creeze transparență și să răspundă la întrebarea „cine controlează în cele din urmă conținutul media?”

• prin informarea cu privire la proprietarul celor mai importante instituții media din diferitele tipuri de media (televiziune, radio, internet, presă scrisă) și la afilierea acestora;
• prin analiza influenței potențiale asupra procesului de formare a opiniei publice pe baza concentrării audienței; 
• prin punerea în evidență a reglementării proprietății și concentrării mass-mediei, precum și a punerii în aplicare a garanțiilor de reglementare.

În baza unei metodologii generale, "Media Ownership Monitor" (MOM) a fost dezvoltat ca un exercițiu de inventariere pentru crearea unei baze de date disponibilă publicului, actualizată continuu, care prezintă proprietarii tuturor instituțiilor mass-media relevante. Aceasta asigură transparența cu privire la cine deține instituțiile mass-media, ce interese și afilieri au proprietarii lor, în ce măsură există relații de dependență și, astfel, cine are cu adevărat o influență potențială asupra opiniei publice. Cercetarea și lucrul în teren nu urmăresc doar să stabilească cine deține drepturile, ci și să investigheze cine controlează în cele din urmă instituțiile mass-media. În plus, MOM oferă o contextualizare și o analiză calitativă prin evaluarea specificului pieței și a mediului juridic din țările respective.

Colectarea datelor a fost realizată de o echipă de cercetare locală din Moldova - Asociația Media-Guard, în colaborare cu Global Media Registry (GMR).

Colectarea de date este realizată în conformitate cu un ghid detaliat al utilizatorului, care acoperă următoarele rubrici:

• Rubrica A „Context” oferă o imagine de ansamblu asupra pieței media și a condițiilor adiacente, cum ar fi cadrul de reglementare referitor la aspectele legate de proprietate, informațiile despre țară și alte date cu privire la instituțiile mass-media. Această rubrică permite o mai bună înțelegere a constatărilor din rubricile ulterioare și contextualizarea riscurilor estimate pentru pluralitatea mass-mediei.
• În rubrica B „Piața media”, tipurile de media care sunt relevante pentru formarea de opinie sunt stabilite de comun acord în baza audienței. Sunt selectate cel mult 10 instituții pentru fiecare tip de media - televiziune, radio, presă scrisă și internet.
• În rubrica C „Proprietari”, sunt cercetați proprietarii/acționarii/persoanele cu influență asupra celor mai relevante instituții mass-media. Companiile media cheie sunt definite din punct de vedere economic (în funcție de veniturile lor) și investigate cu privire la caracteristicile proprietății lor.
• Rubrica D „Indicatori” explică indicatorii care permit calcularea unui indice pentru riscurile la adresa pluralismului mass-mediei, cauzate de un anumit nivel de control al proprietății mass-mediei.

Ghidul utilizatorului este elaborat în baza cercetărilor deja existente în domeniul proprietății media și al pluralismului media. Indicatorii sunt inspirați și armonizați cu Media Pluralism Monitor al Centrului pentru pluralism mediatic și libertate mediatică (CMPF), din cadrul Institutului Universitar European (EUI, Florența).