Legislație

Libertatea opiniei și a exprimării este garantată prin Constituția Republicii Moldova, cenzura fiind interzisă. 

Dreptul de acces la informație este, de asemenea, garantat în Constituție și este reglementat de Legea privind accesul la informație care restricționează accesul public doar la secretul de stat, informațiile din domeniul afacerilor prezentate instituțiilor publice cu titlu de confidențialitate și datele cu caracter personal.

Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) este unul dintre principalele acte normative - lege organică - care cuprinde, într-un sistem unitar, cele mai importante norme ce reglementează regimul juridic al proprietății furnizorilor de servicii media audiovizuale și limitarea cotei de audiență.

În virtutea sferei de aplicare clar delimitate a CSMA, reglementările specifice menite să prevină concentrarea mass-mediei și monopolurile mediatice sunt incidente exclusiv asupra furnizorilor de servicii media audiovizuale (persoane fizice sau juridice care poartă responsabilitate editorială pentru alegerea conținutului audiovizual al serviciului media audiovizual și care stabilește modul de organizare a serviciului respectiv). Cu alte cuvinte, este vorba despre posturile de televiziune și de radio aflate sub jurisdicția Republicii Moldova. 

În privința mass-mediei scrise și a celei online, nu există reglementări care să asigure transparența proprietății acestora, să prevină monopolurile mediatice sau apariția unor situații dominante în formarea opiniei publice.

Edițiile din ultimii trei ani ale raportului Indicele privind Situația Presei din Republica Moldova (ISPM) relevă o serie de probleme relaționate cu insuficiența și ineficiența legislației menite să asigure transparența proprietății mass-media și, implicit, să prevină concentrarea mediatică, în special în domeniul online. 

În raportul din 2023, prin care Comisia Europeană a prezentat o evaluare a situației din Republica Moldova, se menționează că statul a înregistrat anumite progrese la capitolul remedierii problemelor concentrării proprietății mediatice. În același timp, Comisia a precizat că Republica Moldova ar trebui să „acorde o atenție deosebită extinderii cerințelor de transparență a proprietății asupra presei tipărite și online”. În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei. În versiunea sa inițială, actul prevedea instituirea unui Registru al instituțiilor mass-media (de orice tip), înregistrarea în cadrul căruia ar fi reprezentat o precondiție pentru a putea beneficia de subvenții. 

Prevederile proiectului de lege ce vizau crearea Registrului, privit ca și un mecanism de încurajare a transparentizării proprietății mass-mediei online și scrise, au fost excluse din versiunea inițiativei votate în lectură finală. Elaborarea și adoptarea modificărilor la legislație, care să prevadă, „cel puțin: un Registru al instituțiilor mass-media; transparența regimului de proprietate al instituțiilor mass-media; transparența surselor de finanțare a instituțiilor mass-media” constituie câteva dintre acțiunile prioritare inserate în Programul național de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia , aprobat de Parlament în iulie 2023. 

La momentul elaborării prezentului raport, pe masa de lucru a Parlamentului sau a Guvernului nu există inițiative legislative menite să abordeze concentrarea mass-mediei și monopolurile mediatice.

În prezent legea interzice unuia și aceluiași proprietar beneficiar să dețină mai mult de două servicii de televiziune și/sau mai mult două servicii de radiodifuziune sonoră. Cadrul legal nu conține însă restricții sau interdicții privind deținerea de către același proprietar beneficiar a multor tipuri de media (concept cunoscut sub denumirea de concentrare diagonală).

În ultimii cinci ani, legislația a fost ajustată pentru a combate concentrarea excesivă a mass-mediei în domeniul audiovizualului, inclusiv prin reducerea pragului pentru constatarea situației dominante de la 35% la 25% și prin introducerea unor măsuri suplimentare de prevenire a eludării reglementărilor privind transparența proprietății media. Implementarea acestor pârghii însă rămâne limitată. 

În R. Moldova, sistemul instituțional de reglementare a fenomenului concentrării proprietății mass-media este focusat doar asupra domeniului audiovizual (TV și Radio). 

Consiliul Audiovizualului (CA), este principala autoritate publică - garant al interesului public în domeniul audiovizualului - investită cu vaste atribuții de: reglementare, licențierem supraveghere sau sancționare. 

La rândul său, Consiliul Concurenței (CC) are atribuții extinse de investigare a practicilor anticoncurențiale și concurenței neloiale. CC examinează și constată încălcările legii în domeniul publicității comerciale.

Potrivit legii, CA cooperează cu CC în scopul asigurării unei concurențe loiale pe piața serviciilor media audiovizuale, precum și prevenirii sau excluderii situațiilor dominante în formarea opiniei publice prin intermediul FSM. 

În pofida prevederilor legale inserate în Legea concurenței și CSMA, care consacră independența autorităților publice față de orice fel de influențe politice, prin modificările legislative din septembrie și noiembrie 2021, legiuitorul a deturnat garanțiile de independență a autorităților, creând condiții solide pentru stabilirea unei subordonări pronunțate a CA și CC față de orice majoritate parlamentară. 

Prin Legea nr. 121/2021 a fost instituit controlul parlamentar asupra activității CA și CC printr-un mecanism juridic ce permite oricărei majorități parlamentare să revoce mandatele membrilor consiliilor în caz de „executare necorespunzătoare sau neexecutare a atribuțiilor” sau de „activitate defectuoasă” - temeiuri lipsite de claritate și predictibilitate, permițând astfel riscul unei revocări arbitrare. 

Totodată, prin Legea nr. 158, 2021 a fost introdusă amendamente la CSMA ce acordă Parlamentului dreptul de a demite în corpore membrii CA prin respingerea raportului anual de activitate, fără a specifica vreun criteriu care să justifice respingerea. 

În Raportul Comisiei Europene din 2023 privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE se menționează că prevederile privind revocarea din funcție a membrilor CA „nu sunt în conformitate cu Directiva UE privind serviciile mass-media audiovizuale, care stipulează că procedurile de numire și de demitere trebuie să garanteze gradul necesar de independență”. 

CA este format din 3 membri propuși de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției parlamentare; un membru propus de Președinție; un membru propus de Guvern; 2 membri propuși de organizații ale societății civile, reprezentative pentru domeniul serviciilor media audiovizuale. Candidații la funcția de membru al CA sunt selectați de comisia parlamentară de profil, care este în drept să aprobe sau să respingă candidații prin hotărâre motivată. Vacanța funcției de membru al CA poate surveni, între altele, în cazul constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuțiilor sau a unei activități defectuoase, precum și în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate a CA.

Numirea și revocarea din funcție a membrilor CC. Membrii Plenului CC sunt numiți în funcție prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Președintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil. Aceștia pot fi revocați din funcția de către Parlament, la propunerea Președintelui Legislativului sau a 1/3 din numărul deputaților aleși, în cazurile în care se constată executarea necorespunzătoare/neexecutarea atribuțiilor sau a unei activități defectuoase.

În Republica Moldova, statul nu impune taxă sau impozite prohibitive asupra instituțiilor mass-media, iar politica fiscală este neutră, fără discriminare sau favoritism față de anumite instituții. Toate entitățile media sunt supuse acelorași reglementări fiscale, ceea ce contribuie la un mediu de concurență echitabil. Sistemul de reglementare nu impune bariere semnificative pentru noii participanți la piața media, permițând o constituire ușoară a instituțiilor mass-media. Cerințele pentru obținerea unei licențe TV sau de radio sunt standardizate și accesibile.

Mass-media scrisă și online sunt încurajate să urmeze normele de autoreglementare, stipulate în Codul deontologic al jurnalistului, care recomandă, dar nu impun, publicarea informațiilor despre proprietari, politica editorială și sursele de finanțare. Lipsa unor obligații legale pentru presa scrisă și online reprezintă o lacună semnificativă în cadrul de reglementare, care limitează capacitatea publicului de a cunoaște sursele de finanțare și interesele care influențează politica editorială a acestora.

Doriți să aflați mai multe? Click aici pentru a descărca evaluarea juridică completă (PDF).