Context

R. Moldova, care și-a câștigat independența la 27 august 2024, s-a luptat să construiască o democrație stabilă de-a lungul a 33 de ani de istorie. După prăbușirea Uniunii Sovietice, crearea unei prese independente s-a dovedit o provocare, ceea ce a dus la ani de dominație mediatică a partidelor politice și a politicienilor individuali.

Totul a culminat cu perioada de după 2010, când trei politicieni controlau principalele posturi TV din țară, principala sursă de informare a cetățenilor. Unele dintre ele retransmiteau programele de propagandă ale Federației Ruse. După izbucnirea războiului din Ucraina, mai multe televiziuni și site-uri din R. Moldova afiliate oligarhilor sau politicienilor pro-ruși au fost închise sau blocate. Unele dintre ele au revenit în mediul online cu alte denumiri similare. 

Între timp, internetul și, în primul rând, rețelele de socializare precum Facebook, Instagram sau, mai nou, Tik Tok, au devenit principalul canal prin care cetățenii R. Moldova obțin informații. Apariția rețelelor sociale a adus oportunități și provocări în spațiul informațional, inclusiv creșterea alarmantă a dezinformării și impactul algoritmilor asupra distribuțiilor de știri de către instituțiile media.

Ocolind jurnaliștii și instituțiile media, politicienii și influencerii folosesc din ce în ce mai mult rețelele sociale pentru a comunica direct cu publicul, producând propagandă pe toate platforme și postări controlate de interese, care sunt amplificate prin comportamentul neautentic generat de fermele de boți umani sau de publicitate.

În R. Moldova, penetrarea media pe diverse platforme și dispozitive este, în continuare, mare. Potrivit studiului național „Percepția populației despre mass-media și aptitudinile mediatice în Republica Moldova”, realizat de Magenta Consulting și publicat în martie 2023 de Internews Moldova, marea majoritate a respondenților declară că au în gospodărie televizor funcțional, precum și conexiune la internet prin WiFi sau cablu. De departe, sursa primară de informare pentru moldoveni sunt portalurile online. 

În 2024, R. Moldova rămâne o țară profund divizată, în care puțin mai mult de jumătate dintre cetățenii ei își doresc aderarea țării la Uniunea Europeană, în timp ce cealaltă parte pledează pentru independență totală sau relații mai bune cu Federația Rusă. 

Pe 20 octombrie 2024 a fost organizat un referendum prin care cetățenii au fost întrebați dacă susțin modificarea Constituției prin introducerea în legea supremă a „ireversibilității parcursului european” și dacă vor ca aderarea la Uniunea Europeană să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Referendumul a fost validat la limită, după ce 50,35% dintre votanți au spus „DA”, iar 49,65% au ales opțiunea „NU”. Pentru că la scrutin au participat 50,72% din alegătorii din listele electorale, referendumul a fost declarat valid, astfel că a fost modificată Constituția R. Moldova. Campania a fost marcată de răspândirea a multiple falsuri despre Uniunea Europeană, pe care presa independentă nu a avut capacitatea necesară să le contracareze sau să le dezmintă în așa fel încât informația corectă să poată ajunge la toată populația țării.