Irina Vlah

Irina Vlah este o politiciană din R. Moldova, fostă bașcană (guvernatoare) a Unității Teritorial Administrative (UTA) Găgăuzia (a deținut două mandate consecutive în perioada 2015-2023) și fostă deputată.

Vlah a candidat la funcția de președinte al R. Moldova, la scrutinul din 20 octombrie 2024 și a obținut un rezultat de 5,38%. Deși s-a declarat ca fiind pro-europeană,Vlah a transmis mesaje anti-eruopene și pro-ruse.

După cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la data de 5 noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat crearea unui nou partid politic cu care vrea să participe la alegerile parlamentare din 2025, numit „Partidul Republican Inima Moldovei” (PRIM).

Vlah și-a început cariera politică în 2005, devenind deputată în Parlamentul R. Moldova pe lista Partidului Comuniștilor. Anterior deținuse o funcție în Comitetul Executiv al regiunii găgăuze. A fost aleasă de cinci ori în Legislativ, pe listele Partidului Comuniștilor, devenind și membră a acestei formațiuni, fiind deputată până în 2015. 

În 2014 Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul UTA Găgăuzia a unui referendum consultativ privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, la care peste 98 la sută dintre locuitorii autonomiei s-au pronunțat pentru. Atunci autoritățile de la Chișinău au declarat referendumul ilegal, iar Procuratura Generală a intentat un dosar penal pentru samavolnicie.

La începutul anului 2015, Vlah a părăsit Partidul Comuniștilor, iar peste câteva luni a candidat la funcția de bașcană a autonomiei găgăuze, fiind susținută de Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon. Pe panourile sale electorale apărea apărea cu sloganul: „Să fim cu Rusia este în puterile noastre”.

A câștigat din primul tur, la fel ca și următorul mandat, în 2019, deținând această funcție timp de două mandate, până în 2023.

De altfel, în ianuarie 2017, Irina Vlah s-a întâlnit cu Vladimir Putin președintele Federației Ruse, fiind parte a unei delegații conduse atunci de fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon.

În 2023, succesoarea sa în  fruntea autonomiei găgăuze a devenit Evghenia Guțul, o anonimă în politică susținută de oligarhul Ilan Șor, care se ascunde de justiție peste hotarele R. Moldova, după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru implicarea în cea mai mare fraudă bancară din R. Moldova, cunoscută ca „furtul miliardului” (de dolari, n.r.). Unii analiști politici au constatat că Irina Vlah ar fi contribuit la câștigul Evgheniei Guțul prin faptul că nu și-a arătat susținerea pentru alți candidați.

După finalizarea celui de-al doilea mandat, la scurt timp, Irina Vlah a anunțat crearea Asociației Obștești „Platforma Moldova”, iar ulterior, a declarat că își înaintează candidatura la funcția de președinte al R. Moldova, în cadrul alegerilor din 20 octombrie 2024. 

Deși s-a declarat ca având viziuni pro-europene, în discursul său a utilizat mai multe narative ale propagandei ruse și a lansat mai multe falsuri, inclusiv faptul că R. Moldova s-ar pregăti de război.  Totodată, ea a îndemnat alegătorii să voteze „nu” la referendumul privind integrarea europeană, desfășurat odată cu alegerile prezidențiale.

De asemenea, Vlah a efectuat mai multe zboruri la Moscova, pe parcursul anului 2024, după cum arată o investigație a Ziarului de Gardă. 

Irina Vlah are o relație specială cu Biserica rusă. În martie 2024, a primit ordinul Bisericii Ortodoxe Ruse, semnat în 2018 chiar de Patriarhul Kiril, cel care susține deschis războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Tot în 2018, Irina Vlah a fost distinsă cu medalia jubiliară a Bisericii Ortodoxe Ruse „La cea de-a 100-a aniversare a restaurării Patriarhiei în Biserica Ortodoxă Rusă”, aprobată prin ordinul Patriarhului Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii.

Unii analiști politici au estimat că Irina Vlah ar fi susținută neoficial de oligarhul Ilan Șor. Presa a scris și a publicat imagini, în care se arată că ea s-a întâlnit în secret cu susținătorii lui Ilan Șor pentru a coordona activitățile sale de campanie

Oficial, Irina Vlah nu deține nicio sursă de informare în masă. 

Mai multe investigații jurnalistice au arătat că de fapt, ea ar fi controlat două posturi de radio, un post de televiziune și un site de știri, prin rude și persoane apropiate și că aceste resurse media au primit finanțare din bugetul regiunii autonome, atunci când Vlah era la conducerea regiunii. Investigația portalului Nokta arăta în 2021 că Vlah controla Radio Albena, Radio Sud, postul de televiziune STV și site-ul Gagauzinfo.md. 

Radio Albena și STV sunt deținute de compania NOI MEDIA DE SUD SRL, care era deținută anterior de Ludmila Gheorghiu, o rudă a Irinei Vlah. Radio Albena are o acoperire semnificativă în zona de sud a R. Moldova, iar STV nu mai deține licență de emisie. În prezent, compania este deținută oficial de Evghenii Penov, care a fost anterior director Radio Albena și STV și administrator al companiei Iusivmedia SRL.

În iulie 2024, Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională i-a retras companiei NOI MEDIA DE SUD SRL licența de emisie pentru Radio Albena, pe motiv că au fost identificate tranzacții financiare suspecte, inclusiv cu Evghenia Guțul, actuala bașcană a Găgăuziei, susținută puternic de oligarhul Ilan Șor, ambii aflându-se pe listele de sancțiuni internaționale, pentru colaborarea cu Federația Rusă și sprijinirea războiului împotriva Ucrainei. 

Iusivmedia SRL deține Gagauzinfo.md și dienținea licența de emisie pentru Radio Sud, la care a renunțat în 2022. În prezent, firma este oficial deținută de Iulia Spatarenco (Cîlcic). Portalul Nokta a arătat că Vlah i-a fost nașă de cununie acesteia, iar Spatarenco a fost trezoriera de campanie electorală a Irinei Vlah, la alegerile pentru funcția de bașcan din 2019. Mama acesteia, Elena Spatarenco, a donat 10 mii de lei pentru campania electorală a Irinei Vlah. De asemenea, soțul Iuliei Spatarenco, Vladimir Cîlcic a fost director al GRT, postul public de televiziune din regiunea găgăuză, între 2016 și 2018, când a fost demis. De asemenea, el a fost administrator Radio Albena și al televiziunii STV.

Unele dintre aceste mass-media au primit bani publici pentru pentru serviciile de găzduire a transmisiunilor live și din fondul de sprijinire a afacerilor, iar unii angajaţi în Comitetul Executiv al Găgăuziei erau angajați la aceste mass-media.  Totodată, acestea erau folosite pentru atacurile împotriva oponenților politici și criticilor Irinei Vlah, mai arăta investigația Nokta.